El era copilul ei sălbatic, blestemul și binecuvântarea ei. În ziua în care a spus ultimul „la revedere”, mlaștina a suspinat de durere, un sunet auzit până la ceruri.
El era copilul ei sălbatic, blestemul și binecuvântarea ei. În ziua în care a spus ultimul „la revedere”, mlaștina a suspinat de durere, un sunet auzit până la ceruri.
El era copilul ei sălbatic, blestemul și binecuvântarea ei. În ziua în care a spus ultimul „la revedere”, mlaștina a suspinat de durere, un sunet auzit până la ceruri.
Był jej dzikim dzieckiem, jej przekleństwem i błogosławieństwem. W dniu, kiedy wypowiedziała swoje ostatnie „żegnaj”, bagno zawyło z bólu, który słyszany był aż w niebie.