– Nu mă duc în pustietatea aia să-i îngrop pe maică-ta, – tăie scurt soțul. Dar când a auzit de contul ei din bancă, a venit șchiopătând cu flori.
– Nie będę jechał na to odludzie, żeby chować twoją matkę – uciął mąż. A gdy usłyszał o jej koncie w banku, przykulawo przyszedł z kwiatami.
— O voi îngropa undeva și le voi spune polițiștilor că a dispărut fără urmă, — mormăi el. — Oricum nu mai am ce să iau de la ea, i-am stoars tot ce se putea. Doar apartamentul a mai rămas…
— Zakopię ją gdzieś, a gliniarzom powiem, że zaginęła bez śladu — mruknął. — I tak nic od niej już nie wyciągnę, wszystko, co miała, zabrałem. Zostało tylko mieszkanie…
Soțul a adus în casă un bețiv pentru soția sa, iar el a fugit la amantă. Însă, cu timpul, lucrurile au luat o întorsătură la care nici el, nici iubita lui nu s-ar fi putut gândi
Mężulek sprowadził do domu pijaka dla żony, a sam uciekł do kochanki. Jednak z czasem wydarzenia potoczyły się tak, że ani on, ani jego wybranka nawet nie mogli tego sobie wyobrazić
Ieșind din cabinetul medicului, Adam Vălean părea doar o umbră a bărbatului care fusese odată. Diagnosticul — cancer în stadiul IV, cu metastaze — suna ca o condamnare. Își dedicase întreaga viață carierei, construise un imperiu, câștigase milioane, convins că poate controla timpul. Dar acum…
Wracając z gabinetu lekarza, Adam Wysocki czuł się jak cień dawnego siebie. Diagnoza — IV stadium nowotworu z przerzutami — brzmiała jak wyrok.
Pereții gri ai orfelinatului l-au întâmpinat ca pe un dușman vechi. Adam Neagu – om de afaceri cunoscut de toată lumea – stătea din nou pe treptele clădirii, strângând balustrada cu o mână tremurândă. Putea să trimită pe altcineva, dar venea mereu singur.
Szare ściany sierocińca przywitały go jak starego wroga. Adam Nowacki – biznesmen, którego znali wszyscy – znów stanął na progu tego miejsca, ściskając poręcz drżącą dłonią. Mógł przysłać kogoś innego, ale co roku przyjeżdżał sam.
