Cu o zi înainte de nuntă, Alena se întorcea acasă obosită, dar fericită. În portbagaj avea tot ce-i trebuia pentru marele eveniment: pantofi eleganți cu toc, cadouri pentru cei dragi, cumpărături pentru micul dejun festiv…
Dzień przed ślubem Alena wracała do domu zmęczona, ale szczęśliwa. W bagażniku miała wszystko gotowe na wielki dzień: eleganckie szpilki, prezenty, zakupy na uroczyste śniadanie…
În accident, Nadia și-a pierdut soțul și fiul. Zece ani mai târziu… i-a întâlnit într-un supermarket.
— Te rog, fiică dragă, ai milă de mine… — a șoptit bătrâna către vânzătoare. — De trei zile n-am mâncat pâine și nu mai am niciun ban.
— Błagam cię, córeńko, ulituj się… — wyszeptała starsza kobieta do sprzedawczyni. — Od trzech dni nie jadłam chleba, nie mam już ani grosza.
